A fi om inseamna sa faci parte dintr-un imens puzzle. Omul este suma tuturor componentelor sale fizice si psihice, si chiar mai mult. Un amalgam de ganduri si materie care, dupa atatea secole de tentative de cautare a lui insusi, inca ramane misterios si neinteles.
Bine, ce treaba are o astfel de introducere cu tigarile sau cu fumatul? Nu stiu, poate se intelege din cele ce urmeaza:
O persoana este fericita si se simte realizata atunci cand toate componentele propriei fiinte par ca sunt in armonie si functioneaza. Omul, pentru a fi fericit, trebuie sa fie liber, sau cel putin sa simta ca este asa. Liber sa aleaga ceea ce sa nu faca, sau eventual ce sa faca pana la un anumit punct si apoi chiar sa se opreasca. Si aici intra in hora discursul asupra fumatului.
Am auzit de nshpe mii de ori Fumatul este daunator sanatatii. Atat de daunator incat daca fumati o sa muriti tineri secerati de o moarte oribila…. sau cel putin asta este ceea ce ni se spune si pe drept, caci un fumator care ajunge la batranete fara sa aiba probleme (in afara de cele normale aferente onorabilei varste) este rara avis.
In sfarsit, ceea ce au in capsor acesti doctori (care nici macar nu sunt adevarati dupa parerea mea, pentru ca in general doctorii adevarati fumeaza) este sa ne faca sa incetam cu destrabalarea tigarilor o data si pentru totdeauna. Mai inainte fumati un pachet pe zi si apoi deodata si dintr-o data, nici macar un chistoc. Nimic, caci altfel veti muri, asta este scris pe toate pachetele si sub toate pozele, care cel putin asupra mea nu au nici un efect, nici macar estetic, intorc pachetul cu poza gaunoasa in jos. Daca nu incetati imediat sa fumati o sa crapati in chinuri groaznice. Va arata Marele Han cum.
Si totusi… si totusi sa ma intorc la introducerea de mai devreme. Adevarul absolut si de neegalat este ca nefumatorii nu par sa vrea sa inteleaga ca daca cineva fumeaza nu este pentru ca vrea cu tot dinadinsul sa moara, sa se sinucida incet si sigur. Daca cineva fumeaza nu o face nici pentru a se simti „drogat” sau pentru a junge la 50 de ani cu plamanii negri si gauriti.
Cine fumeaza, fumeaza pentru ca ii place.
Nu e nimic mai frumos decat sa stai la un pahar de vorba cu prietenii si sa tragi cu sete tigara dupa tigara. (o.k., sunt multe lucruri mai frumoase, dar mie imi place la nebunie cand stau cu cineva de vorba si ma intereseaza discutia, sa topesc niste tigari). Si nu vreau sa pun capat acestei placeri. Si nu ma intereseaza cand cineva se uita la mine piezis pentru ca scot rotocoale dupa rotocoale, pentru ca actiunea de a fuma este naturala si umana: imi place inghetata din fistic, ador cartofii prajiti, placintele cu carne de porc, spaghetti bolognese, tuica facuta in casa si trasa de doua ori si care iti arde tot pe dinauntru, prajiturile cu muuulta frisca.
Toate lucrurile care fac rau (mancati asa o luna si apoi sa va vad analizele!) si toate lucrurile pe care le fac/manac/beau, stiind ca sunt daunatoare sanatatii … De aceea aplic principiul moderatiei, raul e bun, dar cu masura. Asa si cu fumatul, dragii mei nefumatori. Moderatia este cuvantul minune. Cel putin in cazul meu. Dar fac uz de dreptul meu de a alege, asa cum faceti si voi. Voi alegeti sa nu fumati, eu aleg sa gust aceasta placere zilnic. Cineva mi-a spus ca si doar o singura tigare pe zi de fumez, este deja prea mult si sigur voi muri inainte de vreme (parca nu sunt atatia fumatori care mor in accident de masina la 30 de ani si nu de cancer la gat). Eu cred ca, precum toti oamenii, la sfarsitul spectacolului numit viata si intr-un fel sau altul, toti murim. Si acel moment va fi mereu unul de kkt, mereu vom crede ca e prea curand.
Dar tigara mea o s-o fumez oricum. Si cand fumul se imprastie incet in timp ce ma gandesc la ale mele, ma simt vie si libera sa traiesc cum am pofta.
Imagine de aici
RÂSU'PLÂNSU' 
